Imagineaza-ti Romania anului 2030. Nu perfecta. Nu occidentala. Dar functionala. O tara unde poti traversa Carpatii fara emotii, ocoli marile orase fara sa pierzi ore si unde Moldova nu mai este izolata de restul economiei.
Aceasta imagine nu vine din promisiuni politice. Vine dintr-o alegere clara facuta de societate: drumul european.
Insa intre bani si asfalt exista o zona gri. Acolo unde Romania a castigat directia, dar a pierdut ani.
sursa foto harta 130km.ro
In ultimii ani, Romania a reusit sa iasa din faza cronica de blocaj. Drumuri expres functionale, primele tronsoane consistente de autostrada in afara A1 si A2, A0 Sud, legaturi industriale strategice.
Nu sunt putine lucruri. Sunt fundamentale.
Dar fiecare kilometru finalizat spune si o poveste paralela: ani pierduti inainte sa inceapa lucrarile.
Daca proiectele aflate deja in lucru nu deraiaza, Romania ar trebui sa aiba pana in 2030:
– o Autostrada A7 functionala pe majoritatea traseului
– traversarea Carpatilor prin A1 Sibiu–Pitesti
– inelul complet al Bucurestiului prin A0
– o retea de drumuri expres care leaga regiunile istorice
Aceasta nu este o promisiune politica. Este o consecinta a faptului ca proiectele sunt deja contractate si finantate. Intrebarea nu mai este „de unde vin banii”, ci „cat de mult mai intarziem”.
Putin spus public: Romania a pierdut sau amanat proiecte mari nu pentru ca UE nu a vrut sa finanteze, ci pentru ca statul roman nu a fost capabil sa le absoarba la timp.
Studii de fezabilitate expirate.
Contestatii gestionate haotic.
Licitatii anulate de mai multe ori.
Au existat exercitii financiare europene in care bani alocati pentru infrastructura s-au mutat spre alte state pentru ca Romania nu a fost pregatita sa-i foloseasca.
Uniunea Europeana ofera cadrul si banii. Implementarea apartine statului roman.
Intarzierile nu apar pe santier, ci:
– in faza de proiectare
– in achizitii publice
– in avize
– in lipsa de coordonare intre ministere, autoritati locale si CNAIR
Un kilometru de autostrada intarziat cu 5 ani nu este doar un esec tehnic. Este un cost social.
Romania nu a avut niciodata o rata perfecta de absorbtie anuala. In multi ani, absorbtia reala a fost de 60–70%, uneori mai jos, cu varfuri atinse abia pe final de exercitiu financiar, prin presiune artificiala.
Tradus simplu:
UE pune banii pe masa.
Romania ii ia lent. Uneori prea tarziu.
State precum Polonia, Cehia sau Slovenia au folosit fondurile europene mai rapid si mai coerent.
Rezultatul se vede:
– retele de autostrazi inchise logic
– mai putine „cioturi”
– integrare economica mai rapida
Nu pentru ca au primit mai multi bani. Ci pentru ca administratia a functionat mai bine.
Intarzierile nu sunt abstracte. Ele inseamna:
– mii de accidente pe DN-uri suprasolicitate
– ore pierdute zilnic de milioane de oameni
– investitii private amanate sau relocate
– diferente regionale adancite
Fiecare an fara autostrada este un an in care Romania plateste cu timp, nervi si vieti.
Nu toate blocajele vin de la centru. Autoritatile locale au un rol major:
– exproprieri intarziate
– lipsa de documentatii
– opozitie locala prost gestionata
Acolo unde administratia locala a fost competenta, proiectele au mers. Unde nu, au ramas pe hartie.
Autostrazile Romaniei nu sunt meritul politicienilor.
Dar intarzierile sunt, in mare parte, vina administratiei romanesti.
Apartenenta la Uniunea Europeana ne-a oferit bani, directie si reguli.
Societatea a ales progresul si integrarea, nu izolarea.
Pana in 2030, Romania va arata diferit.
Nu pentru ca a fost norocoasa.
Ci pentru ca, in ciuda tuturor intarzierilor, a ales drumul corect.
Abonează-te la newsletter-ul nostru și rămâi la curent cu cele mai recente articole scrise de echipa masinicorecte.ro.
You must be logged in to post a comment.
Nu suntem cameramani profesionisti, dar am facut cel mai tare canal auto romanesc de pe youtube. Nu suntem jurnalisti auto, dar am creat cea mai mare platforma online de review-uri auto din Romania. Onestitatea fata de cei care ne privesc. Acesta este secretul. Va multumim!
